Bhudeva

Bhudeva Tour 2012

In ceea ce poate deveni o traditie, suntem fericiti ca inca o data( acum la sfarsitul a inca unui an care se apropie de sfarsit, in timp ce noi intram intr-o hibernare dulce de iarna) sa postam cateva imagini de pe Bhudeva pentru a ne reaminti, aprecia si a impartasi cateva din lucrurile noi cu care am fost binecuvantati anul acesta. In urmatoarele randuri, vom sublinia schimbarile si adaugarile facuta, deci daca doriti sa aveti o imagine mai clara va invitam sa cititi mai intai turul din 2011 .

Vom incepe aceasta calatori chiar in fata casei. Cu cateva zile in urma ne-a fost daruita o zi relativ calda si placuta si ne-am hotarat ca e ziua perfecta pentru a taia o parte din cocosii nostri. Aveam 9 – mult prea mult pentru fetele noastre dragi, gainusele (sunt 11 deci 1-2 cocosi este ceea ce au ele nevoie). Am taiat 5 si inca 2 ii vom taia la primavara dupa ce vom afla care sunt cei mai potriviti pentru fete. Ca de obicei, Ronen a fost cel care a sacrificat cocosii, si eu am m-am ocupat de restul lucrurilor:

Ceea ce ne aduce in casa, in holul-bucatarie unde puteti vedea cum pieptul de cocosi se transforma in niste snitele delicioase, cum nu am mai mancat de multttt timp. In stanga, puteti sa vedeti ca am pregatit coltul de dulap pentru a agata o parte din diversele tacamuri pentru a folosi spatiul cat mai eficient.

De asemenea am adaugat cateva chestii in jurul chiuvetei: un panou deasupra chiuvetei cu un raft mic pentru chestiile pentru chiuveta si un raft mare cu … daaaa … si mai mult spatiu de agatat … de data aceasta pentru tigai.

Incet dar sigur micul nostru hol de la intrare se transforma intr-o bucatarie destul de eficienta. 🙂

De asemenea, Ronen a construit o a doua a doua usa la intrare :). Prima a doua usa a fost pentru lunile de vara – cu plasa pentru a tine toate chestiile zburatoare afara (inclusiv o pereche de randunele care vroiau neaparat sa isi faca cuib langa grinzile din bucataria noastra 🙂 ). Pentru iarna, Ronen a construit o usa care are o izolatie de polistiren de 5 cm pentru a proteja holul-bucatarie de inghet. Ramane in continuare un spatiu rece (se incalzeste doar daca lasam deschise usile de la camere in timp ce facem focul) – dar pana acum este mult mai placut decat anul trecut cand ne trezeam cu manerul intern de la usa si galetile cu apa inghetate.

In dormitor am adaugat spate la patul nostru regesc (forma este inspirata dintr-un desen facut de mine cu cativa ani inainte), doua noptiere mici si doua veioze.

Am imbunatatit prima noastra soba racheta – am inlocuit parte superioara de metal cu caramizi samota (in curand va aparea si varianta in romana). Si am mutat unul dintr rafturile de carti din camera de zi in dormitor. Doua blanite de oaie aduc un plus de farmec si caldura la picioare.

In camera de zi canapeau a devenit coltar (si poate fi aranjata pentru a se transforma intr-un pat dublu). Am cusut fetele de perna din niste paturele cumparate la reduceri. Coltul aduce culoare si e moale si calduros.

De asemenea am inlocuit soba papuc de metal care a fost in camera (si pe care am evitat sa o folosim datorita performantei ingrozitoare = avea nevoie de o gramada de lemn pentru a incalzi si a pastra camera calda) si Ronen a construit o alta soba racheta (traducerea in romana in curand). Si astfel anul acesta ne putem bucura de spatiul care ni-l ofera ambele camere (iarna trecuta ne-am petrecut-o in dormitor – nu a fost chiar asa de rau, dar ne-a lipsit miscarea si spatiul), de caldura oferita cu o eficienta care nu inceteaza sa ne impresioneze

Focul din soba racheta ne ofera o experienta auditiva foarte linistitoare (nu vedem focul cum arde) …. este un sunet pe care am invatat foarte repede sa il iubim … oricum Ronen isi petrece o gramada de timp uitandu-se inauntru la foc si nu se mai satura sa ii admire calitatile si frumusetea (adevarul e ca trebuie sa vedeti ca sa intelegeti despre ce vorbim).

Deci acum putem sa ne petrecem zilele in camera de zi, care se incalzeste foarte repede (si ramane calda mult timp) … SI datorita unor prieteni am avut ocazia sa cumparam un calculator foarte bun de la o firma care s-a inchis si isi vindea echipamentul, impreuna cu un birou si sertare…. am adaugat un scaun … si acum avem un colt decent unde putem sa lucram in camera de zi. Nu am visat ca acest lucru va fi posibil in aceasta casa, chiar si atunci cand am decis sa cumparam calculatorul, am facut acest lucru gandindu-ne ca s-ar putea sa nu vem spatiu pentru asta acum … pana cand am mutat rafturile in dormitor … Ce mai, am invatat foarte repede sa apreciem micile lucruri care ne ofera clipe de tihna (altadata daca am fi citit despre asa ceva nu am fi inteles despre ce este vorba 🙂 )

Cand a venit iarna (deci frigul), catelusa noastra cea mica a inceput sa tremure de frig. Intr-un fel (inca nu realizez cum) am reusit sa il conving pe Ronen sa o lasam pe Ricky in casa. In schimb Indy (cea mare, pufoasa si alba) este cea mai fericita sa fie afara in zapada.

In cele din urma, Ronen s-a lasat convins sa o lasam pe Ricky intr-un colt din holul bucatarie. Dar acum, are un colt in camera de zi, chiar langa soba racheta. Si de fiecare data cand doreste, chiar daca e zi si e soare, Ricky poate sa intre in casa si sa se alinte. Probabil ca faptul ca e o catelusa foarte linistita si nu se misca prea mult prin casa e in favoarea ei 🙂 Mie imi este tare drag sa o avem alaturi de noi, dar sunt ferm convinsa ca la primele semne de primavara, Ronen o va invita imediat afara (cu toate ca cine stie ce colturi de suflet se vor mai imblanzi pana atunci – sa nu ma spuneti bine? 🙂 )

Baia nu s-a schimbat prea mult doar ca am adaugat un boiler electric mic. Ne ofera 10 litri de apa calda oricand avem nevoie. Il iubim …. ne ofera un alint adevarat si ne-a imbunatatit calitatea vietii. Dimineata, putem sa ne spalam pe dinti si pe fata cu apa calda … si spalatul vaselor nu mai doare ca altadata 🙂 . Da, da – va povesteam eu cum e cu chestia de apreciere a lucrurilor mici la care alta data nu ne-am fi gandit.

Camara noastra (fosta bucatarie de vara) s-a umplut din nou cu alimente care sa ne nutreasca pe perioada iernii pana la primavara.

Afara, unul dintre marile proiecte, au fost Sepp Holzer style Hugelkultur raised garden beds. Din pacate nu au dat rezultatele dorite (anul acesta) din cauza secetii si a nerabdarii mele. Dupa ce am cules ce a fost de cules, am curatat straturile si le-am acoperit cu mulci (am folosit paie de data aceasta – mulcirea cu fan nu a functionat prea bine) si acum sunt acoperite cu un strat de zapada … si speram ca incepe sa creasca fertilitatea, astfel incat in primavara vom avea parte de pamant sanatos si suficienta apa pentru a trece peste lunile secetoase de vara.

De asemenea am inceput anul acesta sa introducem un sistem mobil pentru pasari. Ronen a construit un cotet pe roti (chestia aceea cu acoperisul rosul din partea dreapta a grajdului) si am adus un gard electric. In felul acesta putem sa mutam pasarile in diferite parti ale terenului – pasarile se bucura de iarba verde tot timpul si vor fi si protejate de vulpitele care se plimba pe aici ca la ele acasa (si care deja au savurat o parte din pasari – dar nu ne-am suparat prea tare tinand cont de faptul ca impartim aceasi casa )

In cele din urma ajungem la humanure hacienda. Acesta a fost unul dintre primele proiecte facute aici pe Bhudeva si primul proiect cu acoperis. Avem de gand sa adaugam si un butoi pentru colectarea apei astfel incat sa nu mai fim nevoiti (adica Ronen ca el are de carat 🙂 ) sa caram apa – cel putin in lunile in care nu ingheata. Partea din stanga a fost umpluta in primul an, si din martie 2012 se odihneste. Asta inseamna ca in primavara vom avea propriul nostru compost pentru gradina. Yummyyyy :). Camera din dreapta se umple si ea destul de frumos si va intra in repaos dupa ce vom scoate compostul din stanga – deci prin primavara. Acesta este unul dintre semne ca intr-adevar timpul trece … si ca noi petrecem de ceva timp aici la tara. Frumoasa viata 🙂

Anul acesta am cumparat 12 metri cubi de lemne pentru foc. Am fost destul de coplesiti de cantitatea imensa dar Ronen a reusit sa le aranjeze in mare parte. Acum lemnul se usuca frumos, vom folosi doar o parte din lemne anul acesta. Restul ar trebui sa ne ajunga pentru inca vreo 3-4 ani. Sa ne traiasca sobele racheta!!!!

Deshidratoarele solare (despre care vom scrie mai multe in viitor .. deci fiti pe faza) sunt inca afara. Am avut intentia sa le depozitam undeva pentru iarna, dar inca nu am gasit locul si timpul necesar pentru asta (si vor fi OK si afara). In urma cu cateva saptamani erau acoperite cu vreo jumatate de metru de zapada, dar acum s-a topit.

Albinele par a fi bine – nu le-am verificat in ultimul timp. Ne-am uitat la ele inainte ca iarna sa vina si pareau ca aveau o gramada de mancare (miere pe care noi nu am luat-o deloc anul acesta – le-am lasat sa se acomodeze). Probabil ce ne vom uita la ele in urmatoarele zile si inca odata spre primavara sa vedem ce mai fac si daca au nevoie de supliment de hrana.

Anul trecut a fost foarte intens pentru noi. Am avut doar cateva luni la dispozitie sa ne pregatim pentru iarna si nu am avut experienta de loc. A fost o cursa grea. Vremea a fost de partea noastra si ne-a lasat sa lucram pana la Craciun (primele zapezi au venit dupa Craciun). Dar tot nu reusisem sa ne pregatim cum trebuie. Anul acesta tot a fost o gramada de munca dar nu ne-am mai simtit prinsi in vreo cursa. Am avut timp sa ne stabilim un ritm mai bland, sa ne bucuram de munca, sa exploram, sa alegem … era necesar ca lucrurile sa fie facute dar nu am mai simtit urgenta de anul trecut.

Iarna trecuta nu a fost atat de odihnitoare cum ne-am fi dorit. Am avut o gramada de probleme (sistemul de apa a inghetat, masine a inghetat, drujba a murit, casa aproape ca ne-a luat foc …. ). Anul acesta iarna a venit mult mai devreme si se pare ca suntem mult mai bine pregatiti (sistemul de apa a fost izolat, avem un incarcator pentru bateria de la masina, si avem drujba si suficiente lemne taiate ca sa nu mai avem nevoie de drujba) … deci se pare ca in cele din urma vom fi binecuvantati cu o perioada de odihna…. si speram ca acest lucru sa ne treaca cu mai multa blandete in noul an.

Planuri pentru anul acesta sunt multe … In primavara intentionam sa ne jucam mai mult prin gradina, sa dezvoltam mai bine Cutia Taranului, sa ne planificam noua casa si sa incepem sa strangem materiale (in special lemn) … si sa ne bucuram de trecerea timpului 🙂

Va uram un an nou fericit care sa va aduca lumina si pace. Fiti binecuvantati.

Earthship – evitarea formarii spatiilor intre cauciucuri

Am gasit aceste doua imagini care arata cum pot fi evitate formarea spatiilor intre anvelope atunci cand sunt construiti peretii unui Earthship. Este unul dintre acele lucruri simple, faine si destepte. Am gasit aceste imagini intr-un articol excelent de pe Earthship Belgium despre cum se pot organiza in mod eficient anvelopele umplute cu pamant in constructia peretilor.

Ambele solutii se bazeaza pe folosirea aceeasi marimi de anvelope pentru intregul proiect de constructie. Ideea este sa se faca coltul dintr-o anvelopa a carui centru este aliniat cu fata celor doi pereti. Cu toate ca imaginea arata un colt de 90 de grade, imi inchipui ca aceeasi idee va functiona pentru orice alt unghi.

Acelasi principiu poate fi folosit pentru o intersectie in forma de T sau Y intre doua module U. In acest caz doua anvelope sunt folosite pentru a crea un nivel al Y-ului si o anvelopa cu diametrul mai mare este folosit pentru a suprapune cele trei anvelope din nivelul inferior.

Aceasta modalitate are grija de toate cu exceptia capetelor de perete (pe care o sa le primiti inevitabil daca folositi anvelope la construirea peretilor interiori). Earthship Belgia ofera un alt articol despre spacer-blocks – la sfarsitul caruia veti gasi o explicatie despre cum sa creati jumatati de anvelope. Am mai intalnit jumatati de anvelope in cautarile mele online si cu toate ca este o solutie interesanta (fara ciment decat pana mult mai tarziu in proiect) – mi se pare ca taiatul anvelopelor poate fi foarte dificil daca nu aveti sculele necesare.

Am gasit o gramada de sugestii despre faptul ca aceste spatii pot fi evitate (ceea ce inseamna mai putin beton si mult mai putina mizerie), dar nu am gasit o explicatie clara cum poate fi realizat acest lucru. Pana acum … iar acum si voi stiti. Va multumesc din suflet Willi si dragi prieteni de la Earthship Belgium.

Soba racheta pentru incalzirea apei

M-am uitat la o multime de aplicatii pentru sobele rachete. Este o tehnologie frumoasa si simpla pe care doresc sa o folosesc cat de mult posibil in noua noastra casa. Asta include si incalzitul apei (atat pentru uz casnic, cat si pentru incalzirea spatiului). Momentan avem un boiler simplu cu sobita pe care l-am cumparat si isi face treaba destul de bine si chiar banuiesc ca are un efect de „racheta” … si asta imi demonstreaza ca o soba racheta pentru incalzirea apei poate fi facuta. Asa ca am cautat solutii pentru incalzirea apei bazate pe principiul sobei rachete.

Inainte de a intra in detalii a unui model potential pe care l-am gasit pe net, asi dori sa subliniez un sfat despre sobele rachete pe care l-am gasit si mi se pare foarte important. Sobele functioneaza cel mai bine atunci cand sunt proiectate cu un singur scop primar in minte. Acest lucru inseamna ca o soba racheta proiectata pentru incalzirea apei s-ar putea sa fie mult mai eficienta decat o soba racheta care este folosita atat pentru incalzirea spatiului cat si pentru incalzirea apei. As putea marturisi ca e foarte tentanta ideea construirii unei sobe rachete supreme care sa faca … de toate. … dar nu va functiona.

Cu acest lucru in minte, am gasit acest sistem de incalzire a apei bazat pe principiul sobei rachete. Proiectul este documentat cu un set de imagini si o postare pe blog.

Este o soba racheta destinata incalzirii apei si nimic mai mult. Pentru ca este o soba cu o singura atributie este mult mai usor de construit decat soba racheta clasica pentru ca nu are acel butoi care sa reflecteze caldura si de fapt bazinul/rezervorul/boilerul de apa reprezinta el insusi masa termica.Elementul cheie este un „schimbator” de caldura care este asezat deasupra caldurii care se ridica. Este vorba despre o cutie de metal asezata intr-o alta cutie de metal in care caldura din soba este transferata apei. In functie de pozitia bazinului de apa, circulatia apei poate fi realizata ori in mod pasiv prin termo sifonare sau cu ajutorul unei pompe.

Inca nu avem cunostintele necesare sa facem singuri un astfel de bazin care sa contina acel schimbator de caldura din imagine (observati ca in mijloc sunt niste placute orizontale care maresc suprafata acestui schimbator de caldura si astfel caldura se va mentine mai mult timp inainte de a „scapa” prin horn), dar suntem convinsi ca vom gasi pe cineva care se pricepe sa lucreze cu metalele si sa ne faca unul. Dorinta mea este sa conectam de 15 cm (acest numar reprezinta diametrul hornului si a partii interioare a sobei, pe unde circula direct caldura – partea interioara ar trebui sa aiba acelasi diametru cu hornul pentru ca gazele sa iasa cu usurinta prin horn ) la un bazin de 300 litri de apa. Acest sistem va fi folosit doar in zilele in care soarele nu va fi suficient de fierbinte pentru a ne a asigura apa calda prin panele solare.

Strangem anvelope cu ajutorul vostru

Unul dintre principalele noastre proiecte este sa ne construim viitoarea noastra casa. Am studiat indelungat subiectul caselor sustenabile si ecologice si ne confruntam cu multe provocari in a aduce informatiile existente in contextul vietii noastre aici in Romania. Ultimul nostru design cuprinde o casa construita in mare parte sub/in pamant, casa ce ne va asigura pe perioada intregului an o temperatura constanta de 21grC , fara folosirea unei energii ajutatoare (de incalzire iarna si/sau de racire vara). Esenta designului nostru se bazeaza pe conceptul de Earthship. Principiul de construire a Earthshipului o constituie peretii grosi formati din anvelope uzate umplute cu pamant.

Bineinteles ca atunci cand incepem sa vorbim cu persoane diferite despre faptul ca dorim sa strangem anvelope intalnim imediat o lacomie oportunista. In afara de faptul cerintei unui pret pe anvelopa, ar trebui sa gasim o solutie de a tria anvelopele si sa le aducem la noi acasa, ceea ce pentru noi inseamna cheltuieli suplimentare, ajungand la sume de 20-40 ron pe anvelopa – iar noi avem nevoie de „doar” vreo 3000. Toate aceste lucruri ne fac sa regandim constructia unui earthship cu anvelope – deodata se pare ca constructia cu caramizi din beton, care se „unesc” impreuna cu usurinta va fi mult mai ieftin (si mult mai rapid de construit) decat folosirea anvelopelor. Oricum, chiar nu ne dorim sa recurgem la o constructie masiva cu beton …. asa ca ne-am scarpinat in cap, ne-am gandit si rasgandit si ne-am gandit la voi … la toti cei care cititi aceste randuri si la toti cei pe care ii cunoasteti. 🙂

Esenta designului nostru se bazeaza pe conceptul de Earthship. Principiul de construire a Earthshipului o constituie peretii grosi formati din anvelope uzate umplute cu pamant.

Deci de multe luni, cautam si intrebam despre anvelope uzate si asta este ceea ce am gasit:

Majoritatea vanzatorilor de anvelope si a vulcanizarilor vand anvelope uzate dar care inca mai pot fi folosite pentru 15-20 ron/anvelopa
Vanzatorii de anvelope sunt obligati prin lege sa „recicleze” (prin reprezentati autorizati) un anumit numar de anvelope in functie de numarul de anvelope importate de ei.
Vulcanizarile (si o parte dintre vanzatori) primesc o suma simbolica de 50 bani pentru fiecare anvelopa colectata.
Marea majoritate a anvelopelor adunate sunt vandute pentru diferite intrebuintari. O parte sunt reciclate (ieiii!!!) in produse de genul covoraselor pentru masini … oricum …
Multe (banuim ca cele mai multe) sunt vandute fabricilor de ciment (si altele de genul) care folosesc anvelopele ca combustibil (mda, foarte ecologic, ce mai) – se pare ca o singura anvelopa contine un echivalent cu 7.5 litri de ulei !
Stim cel putin un morman gigantic de anvelope aici in Cluj-Napoca ca doar sunt depozitate pe un teren si se descompun in soare. Presupunem ca alte astfel de mormane pot fi gasite peste tot in Romania.

Anvelopele uzate reprezinta un deseu de care noi (mai ales cei care conduc o masina) suntem responsabili de creerea sa. Conceptul Earhship-ului (construit cu anvelope umplute cu pamant) s-a nascut din recunoasterea ca aceasta sursa imensa de gunoi (disponibila pe intreaga planeta) poate fi folosita in mod pozitiv in creerea caselor (care se pare ca ar fi necesare pe intreaga planeta). Orice reciclare a anvelopelor necesita folosirea unei cantitati imense de energie (de cele mai multe ori incepand cu tocarea anvelopelor). Gandul la toata acea toxicitate care este eliberata cand anvelopele sunt arse pe post de combustibil este pur si simplu innebunitor. Atunci cand sunt folosite la constructia Earthship-ului, anvelopele sunt folosite asa cum sunt si pentru ca sunt complet ingropate in pamant, ele nu continua sa se descompuna sau sa elibereze gaze toxice (pe care le elibereaza atunci cand sunt expuse la soare).

Bineinteles ca atunci cand incepem sa vorbim cu persoane diferite despre faptul ca dorim sa strangem anvelope intalnim imediat o lacomie oportunista. In afara de faptul cerintei unui pret pe anvelopa, ar trebui sa gasim o solutie de a tria anvelopele si sa le aducem la noi acasa, ceea ce pentru noi inseamna cheltuieli suplimentare, ajungand la sume de 20-40 ron pe anvelopa – iar noi avem nevoie de „doar” vreo 3000. Toate aceste lucruri ne fac sa regandim constructia unui earthship cu anvelope – deodata se pare ca constructia cu caramizi din beton, care se „unesc” impreuna cu usurinta va fi mult mai ieftin (si mult mai rapid de construit) decat folosirea anvelopelor. Oricum, chiar nu ne dorim sa recurgem la o constructie masiva cu beton …. asa ca ne-am scarpinat in cap, ne-am gandit si rasgandit si ne-am gandit la voi … toti cei care cititi aceste randuri si la toti cei pe care ii cunoasteti. 🙂

Inspirati de valurile minunate de bunatate pe care le-am intalnit prin Cutia Taranului, ne-am decis inca o data sa incercam sa colaboram cu voi. De asemenea in spiritul Cutiei Taranului, am realizat ca cea mai buna cale de a strange anvelope ar fi cea de a merge mai degraba pe langa sistemul existent si sa nu incercam sa ne confruntam cu el. Totul se reduce la urmatorul lucru – data viitoare cand cumparati anvelope noi, am dori sa va rugam sa pastrati anvelopele vechi, sa nu le lasati sa fie folosite in mod oportunist ca combustibil.

Va invitam pe fiecare in parte sa ne vizitati pe Bhudeva, invitatie ce contine cel putin o conversatie placuta, un tur al gospodariei noastre aflata intr-o continua schimbare si o cana de ceai din plante …. si astfel veti deveni un colaborator intr-un experiment unic in constructia sustenabila ce are loc aici in Romania.

Pentru casa noastra vom avea nevoie de in jur de 2000 de anvelope (cu toate ca vor mai sunt si alte constructii planificate …. deci vom incerca sa strangem mult mai mult – 3000+). Anvelopele vin in diferite marimi care sunt indicate de o combinatie de numere imprimate pe ele. Trebuie sa va uitati la primul numar – cel care are litera R in fata lui. Avem nevoie de anvelopele cu marimea „R15” si „R16”. Anvelopele „R16” le vom folosi pentru a construi baza peretilor si pe cele cu „R15” la constructia peretelui propriu-zis.

Si in cele din urma …. pentru ca vorbim despre gunoi :). Avem nevoie de asemenea de cutii de bautura (din acelea din metal), sticle de vin (toate goale 🙂 ) si de cutii de carton folosite/uzate. Deci daca deja aveti ~~anvelopele~~ o invitatie sa ne vizitati pe Bhudeva, atunci va rugam sa pastrati si aceste lucruri pe care ati dori sa le aruncati 🙂

Tinand cont de faptul ca anvelopele nu sunt schimbate prea des, aceasta initiativa s-ar putea misca putin mai incet …. deci va rugam sa povestiti tuturor cunostintelor voastre 🙂

Pentru mai multe detalii va invitam sa folositi formularul de contact sau sa ne scrieti direct pe andreea[@]feminitate.org (scoateti va rog parantezele patrate cand ne scrieti 🙂 )

Earthship si sisteme solare interioare

Sistemele solare cum ar fi cele pentru incalzirea apei si cele pentru electricitate sunt aproape o componenta evidenta a Earthship-ului. Acestea sunt sisteme pe care ne-ar face mare placere sa le imbratisam dar pur si simplu nu ne putem permite sa le cumparam tinand cont de pretul lor. Oricum, putem si intentionam sa construim singuri un astfel de sistem. Am explorat indelung acest subiect – construirea unui sistem solar DIY (do it yourself) si avem cateva posibilitati viabile.

In aceasta postare, intentia mea nu este de a intra in detaliile despre cum se pot construi astfel de sisteme. Daca te intereseaza acest subiect, iti recomandam sa studiez site-ul BuildItSolar care e plin cu proiecte solare DIY. Intentia mea este cea de a imi raspunde la o intrebare – este posibila aducerea panourilor solare in interiorul casei (de fapt a serii) ? Cred ca fizic (in ceea ce priveste spatiul) ar fi ceva mai greu de realizat cu panourile standard cumparate de-a gata, dar tinand cont ca vrem sa le construim noi, vom putea crea panouri practic de orice marime.

In Earthship-uri, aceste sisteme sunt de obicei instalate ori pe acoperis ori, in Modelul Global al Earthship-ului, pe o suprafata special dedicata acestui lucru – suprafata situata deasupra geamurilor (vezi foto)

Panouri fotovoltaice

Una dintre cele mai mari provocari atunci cand este vorba despre panourile solare DIY este rezistenta la vreme. Rama, sticla, materialele izolatoare … toate trebuiesc sa fie rezistente la vreme. In plus, partea electronica trebuie sa fie bine izolata impotriva umiditatii.

Aducand aceste panouri in interior face ca toate problemele sa dispara. Ma gandesc ca daca geamurile continua pana sus la acoperis ar putea fi destul de convenabil sa instalam panourile in interior.

Panourile solare DIY pot avea practic orice marime. Noi planificam un Earthship cu o fatada de vreo 20 metri lungime, deci o inaltime de vreo 50 de cm a fasiei de panouri ar permite o zona foarte mare pentru panouri solare (aflate in siguranta si protejate).

Panouri solare pentru apa calda

Un sistem solar pentru incalzirea apei este putin mai complicat deoarece implica si alte elemente, in functie de configuratia totala a sistemului (boilere, puffere, teava, etc) Cu toate ca ma voi axa doar pe panourile solare (si nu pe intreg sistemul), cred ca aducerea acestor panouri in casa ar putea simplifica intregul sistem.

In cartea Earthships, volumul III, Michael Reynolds introduce „u” -rile mecanice (construirea spatiilor in forma de U este principiul de baza in Earthship). Acestea sunt de fapt spatiile U care sunt folosite pentru functii care nu neaparat necesita energie solara directa (cum ar fi spatiile de depozitare, pentru spalat rufe, pentru instalarea centralei si a altor sisteme. Ma gandesc ca incorporarea in astfel de spatii a geamurilor inclinate (care de fapt sunt o continuare a fatadei casei) si folosirea lor ca spatii pentru instalarea panourilor solare.

Acest lucru ar rezolva problema ce tine de rezistenta la vremea exterioara in ceea ce priveste panourile electrice. Dar cred ca ar mai fi vorba despre inca un beneficiu extra – ma intreb daca, avand panourile solare pentru apa calda in interiorul solarului/coridorului, nu ar rezolva problema inghetarii apei in tevile din panou. Nu stiu daca acest lucru chiar ar functiona, dar daca totusi functioneaza, atunci ar simplifica foarte mult sistemul. Daca inghetul nu ar mai fi o problema, atunci panourile solare pentru apa calda ar putea fi conectate direct la boiler fara a fi necesara folosirea a unei substante anti-inghet (un lichid ce previne inghetarea apei din tevile din solar) sau sa fim nevoiti ca pe timp de iarna sa golim tevile de apa din panourile solare.

De asemenea, introducerea panourilor solare in casa (atat cele pentru apa calda cat si cele fotovoltaice) reduce necesitatea de penetrare (si in acest fel de slabire)a partea exterioara a fatadei de catre tevi si cabluri si protejeaza panourile impotriva posibilitatii furtului (am dat peste doua cazuri in care au fost furate panourile solare de pe acoperis!) In ambele cazuri nu este posibila optimizarea directiei panourilor solare in functiile de schimbarile ce au in fiecare anotimp, dar oricum optimizarea unghiului ferestrelor pentru iarna vine cu un oarecare benificiu in ceea ce priveste protectia pe timp de vara.

Mi se pare ca panourile solare interioare in sistem DIY s-ar potrivi filozofiei Earthship-ului care este proiectat in asa fel incat sa poata fi construit de catre proprietar. Se pare ca prin facerea acestui lucru se ajunge la economisirea enorma din punct de vedere material si adauga o valoare functionala si simplitate. Ar fi prea frumos sa fie adevarat ?

Al meu e mai mic decat al vostru :)

Ieri Ildi, vecina noastra, m-a sunat sa ma intrebe daca dorim sa adoptam un catel …. unul dintre acei catei mici care arata ca un pincher. M-am uitat la Ronen, i-am povestit despre ce e vorba si am primit un „nu” ferm atat verbal cat si fizic (adica dat din cap, refuz de a sta de vorba, seriozitate maxima – stiti voi chestii din astea barbatesti cand e vorba de lucruri neserioase 🙂 ) Astia nu sunt caini … si in plus nu mai avem nevoie de al treilea caine … si cu asta basta. Numai ca Ronen nu stia ca, dupa ce Harry, masculul adoptat, a disparut asta iarna, eu am povestit ingerasilor ca avem loc pentru un nou catel si sa ne trimita ei un catel care are nevoie de noi. Bunnnn!

Ceva mai tarziu am mers pana la Ildi si Levente sa luam cateva lucruri pe care i-am rugat sa ni le cumpere din Cluj. Si acolo, intr-un colt al scarilor era acest …. soricel putin prea mare … si era atat de trist si speriat ca nu m-am putut abtine sa nu-l iau in brate. O verificare rapida arata ca e fetita, ca e plina de purici si de un praf suspect cu care Ildi a incercat sa o deparaziteze. S-a lipit imediat de mine. M-am uitat la Ronen si toata lumea s-a uitat la Ronen si dragul de el nu a rezistat presiunei si … Acum avem doi caini …. si inca unul care nu e caine (miauna!) … faceti cunostinta cu Ricky:

Ea este deja „caine mare” … de vreo 3-4 luni … si nu o sa creasca mult mai mare decat e acum 🙂

Ricky este un catel norocos aici la noi la sat. Satenii sunt ingroziti de ideea castrarii/sterilizarii cainilor. Deci o gramada de pui se nasc in fiecare an … prea multi pui. Ce e de facut? Ii pastreaza pe aceeia pe care ii vor (de obicei nu mai mult de 2) si ii ineaca pe ceilalti. Ei bine, Ricky nu a fost inecata, a fost crescuta pentru cateva luni (si dupa cum arata a fost crescuta in conditii jalnice), a fost aruncata undeva in camp si un cioban l-a gasit si a adus-o la Ildi si Levente … Iar acum este aici cu noi pe Bhudeva. Loui a fost cel care a lins-o bine, Indi e geloasa … si Ricky pare ca se simte acasa. Acum avem nevoie doar de un saint-bernard imens pe care sa il numim Martin 🙂

Earthship si acoperisuri verzi

Strangerea apei de ploaie de pe acoperis este sursa primara (si de multe ori sursa unica ) de apa in Earthship. Datorita acestui lucru, una dintre caracteristicile Earthship-urilor este un acoperis inclinat proiectat in asa fel incat sa stranga apa de ploaie. Apa de ploaie este acumulata in cisterne imense subterane (si uneori aflate in interiorul casei), trecand printr-o serie de filtre si pe urma presurizata cu o pompa relativ mica, simpla si cu un consum scazut de energie. Acest intreg sistem poate fi complicat si scump si reprezinta o chestie cam neflexibila, ceva de genul „totul sau nimic”. Nu exista nici un avataj sa ai un acoperis pentru strangerea apei daca nu poti stoca apa. Nu exista nici un avantaj sa stochezi apa daca nu poti sau nu vrei sa o folosesti.

Am investigat si aceasta caracteristica a Earthship-ului si preferintele noastre se indreapta spre un acoperis verde (acoperit cu pamant si plante). Dar sa explicam de ce preferam aceasta solutie.

Longevitatea acoperisului

Functia primara a acoperisului este cea de protectie. Din pacate este atat de evident ca acesta (acoperisul) este de cele mai multe ori compromis si trecut cu vederea. Cele mai multe sisteme moderne de acoperisuri sunt de fapt foarte precare atunci cand vine vorba de protectie … ele necesita intretinere continua si reparatii generale prea dese. Arhitectul cu care am lucrat pentru o perioada ne-a luat intr-o scurta excursie de o zi si am vazut printre altele si case batranesti cu acoperisuri din stuf/paie (o data o practica comuna, in ziua de azi doar o arta rara). Daca imi amintesc bine acoperisul din fotografia de mai jos are o varsta de peste 80 de ani, a fost construit dintr-un material natural (paie) si poate fi mai durabil decat consctructia pe care o protejeaza. Cele mai multe acoperisuri moderne nu se apropie nici macar putin de o astfel de longevitate si necesita si o intretinere majora la fiecare 5-10 ani (depinde de tipul de acoperis).

Earthship-urile (in special Modelul Global) folosesc cel mai des ceva care se numeste acoperis”propanel” … care de fapt este un acoperis format din mai multe folii de metal (otel) acoperit cu diferite straturi protective (si rezistente la apa de ploaie). O parte din acoperisurile propanel vin cu o garantie de 45-50 ani ceea ce este impresionant. Dar, folia de metal este doar o parte a acoperisului, si chiar de dragul argumentelor, ele au o viata potentiala de 50 de ani, longevitatea acoperisului depinde de comportamentul TUTUROR componentelor ce formeaza intregul acoperis.

Acoperisul este supus unora dintre cele mai inversunate forte ale naturii – umiditate, temperatura, vant, soare direct, zapada, etc. Presupunand ca a fost instalat asa cum trebuie (adica, de exemplu, nu o sa zboare in vant) si este izolat adecvat impotriva umiditatii (nu o sa lase umiditatea sa patrunda in interior sau sa se formeze „pungi” de umiditate intre straturi), trebuie sa faca fata temperaturii. Aici in Romania acest lucru include veri fierbinti si ierni geroase, dar si diferente drastice de temperatura pe perioade foarte scurte de timp. Zilele fierbinti de vara pot fi urmate de nopti reci si atat primavara cat si toamna aduc cu ele cicluri intense de inget-dezghet.

Cu toate ca folia de metal ar putea sa faca fata tuturor acestor schimbari si diferente, aceasta nu izoleaza partea interioara a acoperisului. Chiar si mai mult, le poate amplifica – va ajunge la temperaturi mult mai ridicate decat aerul mediului inconjurator in zilele de vara si va ingheta foarte repede iarna si va conduce toate aceste variatii amplificate la straturile interioare. Aceste straturi se vor deteriora DATORITA comportamentului acoperisului din metal.

Acoperisul din metal poate sa dureze mai mult dar in acelasi timp, contribuie la distrugerea partii interioare a acoperisului de multe ori de-a lungul vietii partii exterioare din metal. Un acoperis care trebuie reparat/schimbat o data la 5-10 ani, in mintea mea, este un acoperis esuat.

Izolatie

A doua functie importanta a acoperisului este capacitatea de izolatie. Intrucat aerul cald se ridica (in interiorul casei) si cade (in exteriorul casei), acoperisul este cel mai vulnerabil la evacuarea caldurii. Astfel iarna, caldura din interior poate fi pierduta prin acoperis in loc sa ramana in casa, iar vara, caldura din exterior patrunde in acoperis, il infierbanta si astfel incalzeste si interiorul casei, cand interiorul ar trebui sa se mentina racoros.

Aceasta izolatie poate fi realizata prin:

forta bruta – solutii industriale de izolatie – la fel ca tipurile de izolatie sugerate si de cele mai multe ori folosite in Earthship-uri
materiale naturale – materiale ca lana de oaie sau canepa pot fi folosite ca izolatie atunci cand sunt preparate/tratate corespunzator
insasi natura – un acoperis verde ofera (in climatul nostru) trei straturi importante de izolatie: pamant, plante si zapada.

Din toate cele trei optiuni, cel mai mult am incredere in natura deoarece este un sistem dinamic care se adapteaza conditiilor climatice:

Pamant – cu toate ca este un izolator slab, are o masa termica buna. Astfel, absoarbe schimbarile mediului inconjurator si potoleste efectele ale acelor schimbari din straturile interioare. Vara, pamantul se incalzeste incet si depinde de grosimea stratului de pamant, de cele mai multe ori ramane mai racoros decat temperatura mediului inconjurator. Iarna din nou acumuleaza frigul inainte de al lasa sa treaca prin straturile interioare. (izolatia este de obicei creata de materiale care au bule de aer).
Plante – vara, plantele (presupunand ca au suficienta apa) asigura o racorire a solului – prin transpiratie si umbra. Iarna ele se usuca si formeaza un strat izolator natural. Acest strat se va descompune in primavara/vara urmatoare si nutreste o noua crestere.
Zapada – este de fapt un strat izolator excelent. Efectul combinat al zapezii deasupra stratului de plante uscate ce acopera pamantul furnizeaza o izolatie substantiala pentru straturile interioare ale acoperisului. In contrast, Earthship-urile includ in acoperisuri un sistem de apa calda pentru a topi zapada si gheata pentru a strange apa – ceea ce genereaza apa pe cheltuiala izolatiei.

Toate acestea se reduc la cea mai importanta calitate a acoperisurilor verzi – un acoperis cu un strat exterior care absoarbe schimbarile climatice si creaza stabilitate pentru straturile interioare.

Apa

Sursa noastra de apa este o fantana din care scoatem apa cu ajutorul unui hidrofor. Oricum cred ca potential, in viitor, apa va deveni o provocare, chiar si in Romania (ma gandesc la o perioada de 20 + ani). Mi-ar place sa adaug o sursa de apa independenta ca ce pe care strangerea apei de ploaie o ofera, DAR:

Intregul sistem (acoperis+scurgerea+cisternele+filtrele) este o parte foarte scumpa a constructiei unui Earthship. Si cum noi incercam sa creem un Earthship pe care sa ni-l PERMITEM sa il construim – renuntarea la un astfel de sistem este foarte tentanta
Strangerea apei de ploaie in timp ce primele doua functii de baza ale acoperisului in ceea ce priveste protectia si izolatia sunt compromise si/sau complicate (vezi longevitate) nu este prea logica si nici prea tentanta.
Cred ca cea mai buna (si cea mai accesibila) modalitate de a filtra apa este prin insasi pamantul (cu toate ca noi avem probleme cu duritatea apei).
Felul in care noi, ca umanitate, avem grija de atmosfera ma cam ingrijoreaza pana in punctul in care nu sunt prea convins ca apa de ploaie poate fi o sursa de apa de lunga durata (mai ales ca apa potabila)
Nu sunt sigur de calitatea apei de ploaie atunci cand vine vorba de apa potabila – calitatea apei este afectata de toate materialele pe care apa le intalneste in drumul ei spre paharul nostru si isi poate schimba caracteristicile cand este depozitata un timp lung (mai ales atunci cand sunt folosite cisterne din plastic, dar nu numai).
Viziunea noastra despre casa noastra merge mult mai departe decat procesul construirii unei case si speram sa creem un ecosistem in care mult mai multa apa este retinuta in pamant
Am scazut in mod drastic cantitatea de apa pe care noi o folosim si continuam sa fim foarte vigilenti in legatura cu acest lucru.
Intentionam sa construim un dus exterior pentru lunile calduroase de vara care va include si strangerea apei de ploaie si incalzire solara – deci si acest lucru va reduce consumul de apa in interiorul casei.

Strangerea apei de pe acoperis pur si simplu nu ne atrage in mod special. Costurile mici, simplitate (cu toate ca trebuie facuta cum trebuie ca sa functioneze), longevitate si performanta izolatiei a unui acoperis verde este pentru noi o solutie mult mai atragatoare si practica.

Luam in considerare instalarea unei cisterne (1000-2000 litri) pentru a imbunatati eficienta electrica si daca vom reusi sa punem aceasta cisterna in interior, langa perentele frontal din sticla, poate am reusi sa ridicam temperatura apei inainte ca aceasta sa intre in sistemul de incalzire.

Structura

Un extra bonus este faptul ca rezistenta structurala a peretilor construiti cu anvelope umplute cu pamant pare sa se potriveasca superb cu greutatea acoperisului verde. Combinatia originala a incaperilor U din anvelope si orientarea est-vest a grinzilor acoperisului fac ca aceasta constructie sa fie foarte potrivita din punct de vedere structural pentru acoperisul verde

Presupun ca vom mai avea nevoie de inca o structura care sa sprijine greutatea acoperisului deasupra coridorului/solarului. Ma gandesc ca stalpii frumosi din lemn natural vor suplimenta acest rol. Si, ironic, pentru a pastra totul cat mai simplu, s-ar putea sa trebuiasca sa imbratisam si partea frontala inclinata din designul original al Earthship-urilor.

Pamant de tarani

Scriu aceste randuri din sufrageria parintilor mei in Israel, dupa ce am vazut-o pe Andreea intr-un reportaj live pe TransilvaniaLive, vorbind despre Cutia Taranului.

De cand am lansat Cutia Taranului am fost invaluiti de valuri de bunatate. Toate cele 60 de cutii oferite de Ildi&Levente au gasit un camin cu familiile din Cluj Napoca; prieteni dragi au scris despre proiect din perspectiva lor personala si unica si ne-au ajutat sa raspandim vestea (multumim Sam, Nora si Gina); s-a scris in presa locala si s-a vorbit despre noi pe un postul TV local; am fost contactati de oameni din intreaga Romanie, intreband daca sunt cutii disponibile si in orasele lor; am fost contactati de alti tarani si incetul cu incetul ii ajutam sa pregateasca cutii suplimentare (speram ca pentru Cluj Napoca vom anunta in urmatoarele zile inca 40 de cutii, de la alte doua familii vecine; Ildi si Levente au descoperit ~~un grup de clienti~~ o noua familie plina de caldura printre vecinii lor clujeni; am descoperit ca oamenii din aceasta tara, tara care sunt privita de sus de cei dinafara (sau cu rusine de cei de aici), sunt capabili sa demonstreze calitati ca incredere, credinta si sprijin care ne-au atins inima si ne-au emotionat pana la lacrimi …. si am putea continua astfel mult timp .

Oricum, exista un anumit feedback care a aparut de cateva ori si ne-a surprins si cred ca merita sa fie adresat. Sunt oameni pentru care cuvantul „taran” are o conotatie negativa … pentru ei „taran” este un cuvant jicnitor iar oamenii numiti „tarani” sunt aceeaia care duc o viata simpla, primitiva si saraca, fara prea multa inteligenta. Ca rezultat, cand vorbim despre „taranii care va aduc produse proaspete direct la tine acasa”, acesti oameni ne percep ca si cum am trata acesti oameni cu un aer superior … ca si cum noi, strainii care ne jucam de-a „casuta mica in preeria romaneasca” , ne folosim de saracia taranilor.

Cuvantul „taran” nu inseamna „om simplu, primitiv care traieste o viata ponosita intr-o casa si mai ponosita, cultivandu-si propria mancare”. Cuvantul vine de la țărână=pamant, deci inseamna omul pamantului. De abia asteptam sa ne castigam numele de „om al pamantului” si nu avem decat respect si veneratie pentru oamenii care sunt „ai pamantului”.

Romania este efectiv pamantul taranilor. Nu este o opinie si nici o descriere romantica …. este o realitate. Practic jumatate din populatia Romaniei sunt tarani. Nu este pamantul oraselor senzationale (este un pamant unde orasele sunt niste creaturi functionale ale unei necesitati ce se bazeaza si este intretinuta de tarani). Nu este un pamant al industriilor (cu toate ca odata Romania a fost cea mai mare in productia de canepa si a produsele textile din canepa). Romania este un pamant de tarani. Atat de mult incat am impresia ca atunci cand fortele industriale au maturat planeta in secolul trecut, ceva din esenta calitatii a Romaniei (natura sa? ) a rezistat. Chiar si acum cand este sub atacul neincetat al puterilor financare straine, in felul lui, acest pamant rezista schimbarii (cu toate ca nu credem ca v-a reusi sa mai reziste prea mult).

Poate ca datorita acestui fapt, din multe puncte de vedere, Romania este o tara „inapoiata” – in care parcarea din targurile de la tara este plina cu carute si cai si nu de masini? Poate ca datorita acestui fapt, masinile Dacia care sunt ridiculizate de cei din vest, dar sunt perfecte pentru pamantul de tarani – masini simple, ieftine, de durata (nu ne vine sa credem cand vedem destul de multe Dacii de prin anii 80 inca circuland pe soselele Romaniei) si foarte usor de reparat pentru mecanicii de la tara (calitati care aproape ca s-au pierdut atunci cand Dacia a devenit prea ambitioasa si a dorit sa intre si in pietele europene). Poate din cauza aceasta populatia Romaniei este in declin – ca si cum ar prefera sa dispara decat sa isi tradeze propria natura?

Dupa interviul Andreei, a aparut stirea despre cei 40 000 de euro finantati de EU, bani care intentioneaza cica sa sprijine agricultura locala. Am fost amuzat (si usor ofensat) cand ei au folosit imagini luate pentru Cutia Taranului (la noi si la Ildi si Levente acasa) pentru a ilustra punctul lor de vedere. In acea stire doua persoane au fost interviate, doi reprezentanti care lucreaza in agentiile guvernamentale care au sarcina cu distributia fondurilor europene pentru fermieri si tarani. Amandoi purtau costum si cravata si aratau, pentru mine, ca niste extraterestri pe pamantul taranilor. Atunci, in ei, am putut simti lipsa lor de interes si atitudinea plina de superioritate pentru „taranii saraci si simpli care ar trebui sa fie recunoscatori pentru fondurile europene care vin sa ii salveze”.

Si pe urma …. 🙂 a mai fost inca un interviu in engleza cu doi invitati din Marea Britanie. Acestia laudau Transilvania si mancarea de aici, si au vorbit despre food-turism si tot felul de alte lucruri – sunt indragostiti de acest loc si doresc sa ofere sprijinul lor si sa il promoveze. A fost un interviu foarte pozitiv. Una dintre ultimile intrebari adresate celor doi a fost ceva de genul ” care ar fi recomandarile dvs pentru noi?” . Raspundul a fost simplu si direct „sprijiniti producatorii locali”. Sunt perfect de acord 🙂

De asemenea sunt fericit si mandru ca am putut sa ne stabilim viata la tara si sa creem Cutia Taranului fara fonduri europene sau alte fonduri publice (pe care le-am luat in calcul la inceputul drumului nostru). Ma puteti crede nebun, dar nu ar fi minunat daca Cutia Taranului ar putea face legatura intre tarani si cumparatorii oraseni din intreaga Romanie? Daca ar putea sa recreeze o coexistenta traditionala si sustenabila intre sat si oras? Daca ar putea reaminti romanilor de abundenta naturala care poate fi atat de accesibila pentru ei? Daca ar putea crea senzatia de siguranta personala (atat pentru tarani cat si pentru cumparatorii oraseni) in aceste timpuri instabile si neclare? Nu ar fi super-minunat-senzational daca in loc ca banii sa fie varsati in bancile straine lacome, Romania ar putea gravita cu blandete, spre o economie naturala care ar ajuta-o sa treaca peste greselile ei din trecut si sa isi pastreze toate resursele naturale?

Nota din partea Andreei

Imi amintesc cu dor de strabunicii mei tarani. La ei mi-am petrecut vacantele de vara, de la ei am invatat atat de multe lucruri. Si imi amintesc de strabunica mea – o femeie mica, batrana dar puternica si inteleapta, taranca adevarata, care ma numea „oraseanca de portelan”. Atunci, pentru ea, era o mandrie sa fii taranca si eu ca oraseanca, eram privita cu compatimire. „Pai ma’ fata, daca eu te ating te sparg. Vin’ aici la bunica sa te inzdraveneasca ea, ca te omoara maica betonul ala din oras”. Cand auzea ca sunt bolnava, ridica din umeri si spunea tare ” pai la ce te poti astepta de la orasenii aia”. Oare cand s-au schimbat asa de tare lucrurile ca de la mandria de a fi taran, s-a ajuns la rusine. Cand am reusit noi sa „invatam” ca viata la oras e cea care merita traita? Cand am uitat ca radacinile noastre sunt in acesti tarani ca bunicuta mea? Si cum de am ajuns sa ne fie rusine de parintii si de bunicii nostri tarani?

Pentru mine a fost o mandrie sa fiu acceptata ca membra intr-o organizatie de tarani. Cu toate ca inca nu simt ca mi-am castigat acest nume. Pentru noi a fi „tarani” este un stil de viata, o legatura speciala cu acest stil de viata.

Cutia Taranului – celebrarea taranului roman

De cand ne aflam in Romania (noiembrie 2010) incercam sa ne indreptam cat mai mult spre viata pe care am ales-o pentru noi – o viata taraneasca sustenabila si abundenta. Una dintre primele mele impresii despre Romania, cand am vizitat-o prima data in 2009, a fost piata din orasul natal al Andreei, Piatra Neamt. Am fost uimit de abundenta, calitatea si preturile accesibile ale legumelor produse in Romania. Efectiv am ramas cu gura cascata, mai ales cand am realizat ce rai ar putea fi aici pentru un vegetarian ca mine. Si era in decembrie cand ofertele pietii nu erau nici pe aproape atat de bogate ca in primavara si vara.

Oricum cand, in mai putin de un an, ne-am reintors in Romania, in Cluj Napoca, de data aceasta definitiv, impresia mea despre piata locala a fost …. dezamagitoare, mai ales ca ma asteptam sa gasesc o piata si mai bogata ca in Piatra Neamt, deoarece Clujul este un oras mult mai mare si mult mai bine dezvoltat din punct de vedere economic si cultural decat Piatra Neamt. Piata locala are mult mai putin de oferit si preturile sunt mult mai mari.

Dar tinand cont de faptul ca aceasta postare doreste sa celebreze, imi voi tine in frau descrierea nemulturilor :). Stilul de viata al taranilor in Romania este atacat neobosit din mai multe directii. Totusi, noi credem ca stilul de viata taranesc este nu doar o cale minunata spre o viata abundenta, ci si o resursa nationala strategica in termenii sustenabilitatii. Simplu spus: Romania continua sa fie o tara care poate sa se hraneasca si acest lucru o face sa fie un loc rar si special pe aceasta planeta. Noi simtim ca acest lucru trebuie sa fie nutrit si protejat.

Cu acest lucru in minte si in inima, si ca o celebrare a primaverii si a taranilor romani, suntem emotionati si fericiti sa va impartasim un proiect care se formeaza in mintea noastra de aproximativ un an. La inceput doar ne-am jucat cu ideea. Pe urma, imediat dupa ce ne-am mutat pe Bhudeva, in Mociu, i-am cunoscut pe Ildi si Levente, tarani vecini de la care am cumparat toata vara si toamna legume si zarzavaturi. Toate conservele pentru iarna, de care inca ne bucuram si acum, au fost pregatite din legumele si zarzavaturile cumparate direct de pe campul vecinilor nostri. Dragii nostri vecini, in ciuda scepticismului justificat, ne-au ascultat si in cele din urma au fost de acord sa ia parte micului nostru experiment. Ideea noastra este de a crea un alt fel de canal de vanzare , care ar ajuta taranii sa-si aduca produsele direct cumparatorilor din oras, intr-un mod simplu, sigur si sustenabil (trecand peste obstacolele si abuzurile cu care taranii trebuie sa se confrunte). Numele acestui proiect este Cutia Taranului.

Ideea nu este originala, a fost aplicata in diverse forme in multe locuri din lume. Familiile de tarani ofera cutii cu produsele lor care sunt livrate direct cumparatorilor din oras. Cumparatorii pot alege o cutie pe care doresc sa o primeasca, dar nu aleg continutul exact al cutiei. Continuturile acestor cutii reprezinta un rezultat delicat si miraculor al colaborarii dintre familia de tarani, munca lor si Mama Natura. De aceea, continutul se va schimba in functie de anotimpuri si „starea sufleteasca” a naturii. Alaturandu-se unei cutii, cumparatorii primesc mancare proaspata, sanatoasa si o relatie continua si direct cu familia de tarani.

Momentan, proiectul este un experiment cu o singura familie de tarani – vecinii nostri, Ildi si Levente. 50 de familii in orasul Cluj Napoca este tot ce le trebuie pentru asi vinde aproape toate produsele ( disponibile in cutie mica si cutie mare). Acest lucru le-ar oferi un venit constant si sigur, fara sa fie nevoiti sa plateasca taxele imense ale pietelor si fara sa trebuiasca sa stea in piata zile intregi. Sunt si alte beneficii de lunga durata – dar nu vrem sa va dezvaluim toate secretele din prima 🙂 Daca acest experiment va functiona, speram sa vedem cat mai multe cutii care sa fie oferite de catre tarani, oraselor din intreaga Romanie.

Acum ne ramane doar sa va invitam sa vizitati Cutia Taranului si daca esti din Cluj Napoca poate vei dori si tu sa te bucuri de produsele minunate pe care Ildi si Levente le cresc 🙂

Earthship si ventilatia in climele reci – o problema?

Ventilatia si calitatea aerului reprezinta una dintre cele mai problematice subiecte care imi sunt in minte in ceea ce privesteconstructia earthship-ului in climatele reci, asa cum avem in Romania.

Pentru a evita confuzia (asa cum am patit si eu cand incercam sa inteleg subiectul) permiteti-mi sa repet: problema pe care incerc sa o subliniez aici este ventilatia si nu incalzirea – eliminarea aerului statut si inlocuirea lui cu aer proaspat. Nu exista nici o indoiala in mintea mea ca, indiferent cat de bine e izolat un earthship, in climatul nostru, va fi nevoie de incalzire suplimentara. Oricum caldura si sursa din care vine afecteaza fluxul de aer prin intreaga casa.

In aceasta postare voi incerca sa subliniez lucrurile de care mi-am dat seama pana acum. Idea principala este ca in climatele reci, exista o problema cu ventilatia. Mi-as dori ca aceasta postare sa declanseze o discutie pe acest subiect prin comentarii. In special mi-as dori sa citesc despre experientele celor care traiesc deja intr-un earthship in climate reci. Pe urma, intr-o alta postare, voi incerca sa prezint ceea ce imi pare a fi o potentiala solutie pasiva si eficienta din punct de vedere a energiei consumate.

Earthship-ul clasic

Teoria ventilatiei din earthship-ul clasic este simpla si directa. Aer rece proaspat intra prin ferestre operabile in partea din fata. Aerul este incalzit de soare, aerul cald se ridica si iese prin luminatoare (skylight), determinand astfel un flux continuu de aer proaspat prin spatiul de locuit.

Ventilatia problematica este deja prezenta in acest model simplu. Ce se intampla atunci cand este atat de frig incat ferestrele operabile si luminatoarele (ambele acoperite de zapada) sunt inchise pentru a pastra caldura inauntru (si zapada afara). Din cate inteleg eu, in acest caz nu este nici un curent de aer.

Singura cale de a avea aer proaspat in casa este sa deschidem geamurile/usile si sa lasam frigul sa intre. Teoria earthship-ului ar spune ca asta nu ar fi o problema pentru ca masa termica a casei contine suficienta caldura pentru a compensa aerul rece ce intra prin diverse deschizaturi (ferestre, usi). In climatul nostru nu cred ca e adevarat. Cred ca noi va trebui sa incalzim casa (cu toate ca speram ca mult mai putin decat intr-o casa construita deasupra solului) si ventilatia va determina pierderi pretioase de caldura.

Modelul global al Earthship-ului

Modelul global al Earthship-ului aduce doua schimbari distincte in elementele ventilatiei (de fapt este si o a treia schimbare despre care voi scrie separat mai jos – vezi despre tuburile subterane de mai jos). Prima schimbare este introducerea unui perete ce separa sera de spatiul de locuit. A doua schimbare sunt luminatoarele introduse in sera in loc sa fie cate una in fiecare spatiu (camera) de locuit (nu am fost sigur despre asta pana cand am vazut acest video de pe Earthship Biotecture). In aceasta configuratie, sera este un coridor care se presupune ca ar asigura un control climatic mai bun prin izolarea pe care o ofera.

Exista acum doua circuite de ventilatie in casa. Primul este intre exterior si sera si al doilea intre sera si spatiul de locuit. Circuitul dintre exterior si sera este evident si este similar cu abordarea din earthship-ul clasic. Am unele indoieli cat de bine va functiona circuitul dintre sera si spatiul de locuit. Daca am inteles bine, daca energia solara este principala sursa de incalzire, atunci sera va fi intotdeauna mai calda decat spatiul de locuit. Acest lucru inseamna ca nu ar putea fi mare fluxul de aer dintre spatiul de locuit (aer mai rece si mai greu) si sera (aer care deja e mai cald si mai usor). Si la fel ca in modelul clasic al earthship-ului, nu vad nici un potential existent pentru ventilatia pasiva in zilele de iarna innourate si friguroase.

Atunci cand o sursa de caldura este adaugata in interiorul spatiului de locuit si temperatura devine mai calda decat cea din sera – ar putea exista un circuit de ventilatie intre cele doua spatii (si bine inteles caldura va fi pierduta din spatiu de locuit in sera).

Daca pe langa sursa de caldura, ferestrele operabile si luminatoarele sunt deschise ar putea fi un curent de aer proaspat intre sera si spatiul de locuit (dar desigur va exista o pierdere de caldura din spatiul de locuit in sera si pe urma rapid afara).

Deci se pare ca in orice tip descris de ventiatie, va exista o pierdere pretioasa de caldura.

Tuburile subterane

Modelul global de earthship introduce un alt element pe care ei il numesc „tuburi de racire”. Acestea sunt tuburi ingropate in pamant (~6 metri) in spatele casei si care intra in casa prin peretele din spate.

Ele au scopul de a asigura racire naturala. Aerul cald din sera este eliberat prin luminatoare. Acest lucru creaza un curent de aer care este tras din tuburile de racire. Aerul cald este tras din exterior prin tuburi, pierde caldura in pamantul in care sunt ingropate tuburile si ajunge rece in interiorul casei. Aceasta solutie adreseaza ventilatia doar intr-un climat cald. Oricum, cred ca se indreapta spre directia cea buna. Dar mai multe despre asta intr-o postare viitoare.