Arhitecti Modece

A trecut mai mult de o saptamana de cand am deschis site-ul  Modece Architects . Mi-a placut foarte mult site-ul lor – se simte ca un „site verde” autentic – unul care chiar pune in practica ceea ce vorbeste. In special am rasfoit inainte si inapoi la nesfarsit galeria cu constructii sustenabile galerie plina de inspiratie. De exemplu …..

Aceasta imagine sugereaza potentialul folosirii scheletul din grinzi impreuna cu constructia din canepa – lucru la care ma gandeam….

sau aceasta imagine care arata ca podeaua poate fi umpluta cu canepa pentru a oferi proprietati izolatoare:

… sau aceasta imagine a unui panou solar DIY:

… sincer, fiecare imagine in galeria lor este ca o intrare magica

Dar ceea ce mi-a starnit fantezia cu adevarat a fost ca in timp ce am revizitat pagina acea un „must” de citit despre canepa recomandat cu ceva timp in urma – am facut legatura ca ilustratiile acelea incepand cu pagina 31 au fost facute de Ralph Carpenter de la Modece Architects … si ma gandesc ” a da acesta este site-ul pe care il am deschis in browser-ul meu”…. deci se pare ca lumea constructiei cu canepa si var este inca o comunitate placuta si intima 🙂 Ce minunat!!!

O confesiune despre sustenabilitate

Cu cat intram mai mult in detaliile fara sfarsit despre creerea unui camin sustenabil cu atat mai mult realizez ca acest lucru nu este chiar atat de sustenabil. Cum este posibil asa ceva?

Nu conteaza cum ne facem socotelile, calea cea mai sustenabila si eficienta in ceea ce priveste costurile in producerea electricitatii este „impreuna” si nu pentru insasi fiecare casa. Tinand cont de facturile noastre foarte scazute si de costurile ridicate a celor mai ieftine solutii pentru energie alternativa (hidro si solar) – ma indoiesc ca vom compensa cheltuielile in viata noastra. Acelasi lucru este adevarat si in ceea ce priveste apa si celelalte infrastructuri. Exista un motiv pentru care noi traim pe baza unei infrastructuri comune.

In inima preferintei mele pentru o casa sustenabila si independenta se afla un gand neconsolator despre „impreuna”. Eu pur si simplu nu am incredere ca imensul mecanismului „noi” va continua pentru mult timp sa faciliteze hrana, caldura si adapost.  Nu am incredere ca „noi” va facilita cresterea si aprovizionarea alimentelor sanatoase, nutritive si ne-otravitoare. Nu am incredere ca „noi” va oferi electricitate si gaz intr-un mod consecvent si accesibil.

Nu am incredere in „socialul noi” pentru ca acesta este dominant de motivatii corupte (care vin in multe arome – unele directe in fata, altele subtile si ocolite). Nu am incredere in „intelectualul noi” pentru ca este ignorant fata de cunostintele disponibile in mod liber cu privire la modul de a face lucrurile mai bine.

Apartin unei percentile minuscule de oameni pe planeta asta care pot sa se rasfete in a nu avea incredere ca „noi” sa faca o treaba buna si sa fac acest lucru dintr-un apartament cald cu mancare pe masa. Dar am vazut de asemenea, in ultimii ani, cum aceste lucruri pot sa alunece printre degete. Am vazut ca daca nu fac ceva in legatura cu asta, ma indrept spre un punct in care imi va fi frig si foame pentru a ma rasfata in a critica „noi”.

Deci am decis sa fac ceva in legatura cu asta. Am venit in Romania unde sunt resurse naturale din abundenta cu care cred ca pot face lucruri mult mai bune decat „noi” pare sa faca. Ar putea fi minunat daca am intalni si alti oameni cu aceeasi viziune cu care sa putem creea un „noi” mai bun. Dar cand spun sustenabil sunt egoist. Imi construiesc mica mea „arca lui Noe” deoarece nu mai vreau sa simt niciodata ca ma innec.

Cerintele incalzirii casei (revizuit)

IMPORTANT:acest fragment a fost adaugat dupa ce am publicat acest articol, dar mi s-a parut suficient de important pentru a-l introduce la inceputul articolului. Acum realizez ca perceptia mea a necesitatilor incalzirii unei case sunt bazate pe experienta cu casele prost izolate. De aceea m-am asteptat ca sobele sa fie aprinse de nenumeroase dati pe zi. Dar, intr-o casa bine izolata, necesitatea de incalzire ar trebui sa fie redusa drastic. Daca acest lucru este adevarat – deci intregul nostru plan amanuntit (si complicat) de a folosi sobe poate fi irelevant – deoarece s-ar putea ca sobele sa nu fie aprinse suficient pentru a incalzi suficienta apa menajera. Avand o casa super eficienta energetic ne conduce la solutii mult mai simple. Nu stim si nu stim inca pe cineva care sa stie …. deci momentan totul este suspendat in aer.

In urma cu cateva saptamani am descris un  sistem imaginar de incalzire si de atunci  am gasit resurse numeroase si rafinat putin intelegerea.

Cred ca exista doua idei de baza ce ne modeleaza si ne ghideaza intelegerea si dorintele in ceea ce priveste sistemul de incalzire:

  1. In cea mai mare parte a timpului putem sa ne spalam atunci cand apa calda este disponibila – cu toate ca e mai confortabil, nu avem cu adevarat nevoie ca apa calda sa fie disponibila la cerere.
  2. Suficienta caldura este generata de sobele de lemn pentru a oferi cea mai mare parte (daca nu toata) necesitatea de caldura.

Deci ce putem spune despre sistemul nostru de incalzire imaginar?

  1. Va fi un sistem integrat pe baza de apa – acelasi sistem va fi folosit pentru a produce apa calda menajera si apa calda pentru sistemul de incalzire
  2. Sistemul se bazeaza cat mai putin pe electricitate – dorim sa avem o casa incalzita si apa calda chiar si in timpul lipsei de curent electric (cu toate ca ar putea sa functioneze mai bine atunci cand functioneaza pe baza de curent electric)
  3. Sistemul va contine un vas/bazin aflat in casa care va aduce apa la temperatura camerei.
  4. Sistemul va contine un puffer central pentru apa calda (nu boiler!) ce va oferi atat apa calda menajera cat si apa calda pentru sistemul de incalzire.
  5. Sursa principala de incalzire va fi soba clasica din teracota. Credem ca vom avea una sau doua sobe in sufragerie si bucatarie. Amandoi lucram de acasa si gatim acasa deci aceste sobe vor functiona.
  6. Am dori sa proiectam si sa construim sobele cu un circuit de tevi/ serpentine care sa fie conectate la pufferul cu apa calda.
  7. Am dori sa instalam un incalzitor de apa instant pe baza de gaz (butelii) la circuitul de apa ca un backup in cazul in care apa din puffer nu este suficient de calda.

Urmatoarele sunt cateva site-uri folositoare:

Schelet din lemn

Introducere

In urma cu cateva saptamani cand am inceput sa explorez lumea constructiei scheletelor din lemn aceasta lume era dominata de o tehnica simpla ce folosea cherestea standard de 2X4, cuie si conectori din metal. Dar pe urma am descoperit un blog in care cineva vorbea despre o alta metoda de constructie a scheletelor din lemne – o metoda care se bazeaza pe creerea unor imbinari elegante intre lemne. Lemnele sunt impreunate cu ajutorul unor pini din lemn.

Am gasit acolo tot felul de termeni pe care nu ii cunosteam cum ar fi „coada de randunica” si „tenon joints” (google nu functioneaza pentru traducerea in romaneste 🙂 ) Deci am cautat si mai multe informatii si am gasit acest site minunat care oferea si mai multe informatii, mult mai mult decat mi-asi fi dorit. Am descoperit o intreaga arta in ceea ce priveste ansamblarea lemnului pentru schelet.  M-am gandit ca ar fi mult prea mult sa incerc sa adun toate aceste informatii intr-un proiect cu resurse limitate. Asa ca le-am lasat de-o parte.

Scheletul din grinzi

Acum intru intr-o a doua runda de cercetare in domeniul scheletelor din lemn – in acea parte simpla de ” cuie si uneste placile”. Dar in urma cu cateva zile, am gasit Northern Lights Timber Framing si o singura imagine a casei lor m-a naucit. Asa arata scheletul din grinzi:

Marea parte a structurii (cu exceptia a unor parti pentru suporturi) este facuta din grinzi din lemn masiv care sunt mestesugite intr-un puzzle planificat cu atentie. Pentru pregatirea grinzilor, exista un intreg proces de sculptura care are loc departe de santier,  in timpul caruia toate piesele sunt meticulos mestesugite si testate.  Pe urma sunt aduse pe santier si cu ajutorul unor macarale sunt ansamblate intr-o structura monolitica. Este un proces artistic sclipitor plin de calitate si inspiratie. Este foarte diferit de constructia de lemn „traditionala”/simpla.  In continuare este inca o imagine – de data aceasta din interiorul casei:

Site-ul Northern Lights are listat un link spre blogul Post n Beams, scris de un student care a fost calificat de cei de la Northern LIghts. Este un blog informational minunat de citit cu imagini excelente, detaliate si imformative. Urmatoarele imagini preluate de pe acest blog demonstreaza arta constructiei scheletelor din grinzi:

Acesta este foarte diferit de constructia simpla a scheletelor din lemn :

Probabil ca noi vom construi scheletul din lemn.

In momentul de fata, destul de trist pot spune ca noi vom construi scheletul din lemn si nu din grinzi.  Exista cateva motive pentru asta:

  1. Din ce am inteles procesul constructiei scheletului din grinzi, pare a fi mai complicat si mai lung decat constructia scheletului din lemn
  2. Pare a fi o metoda de constructie mai scumpa (in ceea ce priveste ustensilele si materialele)
  3. Necesita anumite abilitati si manopera rafinate – ceea ce face ca aceasta metoda sa fie mai putin relevanta intr-un proiect de do it yourself
  4. Marea majoritate a scheletului casei noastre va ramane ascuns privirilor deoarece va fi incorporat in interiorul peretilor din canepa-var
  5. Zidaria din canepa-var are nevoie de niste pini sustinatori
  6. Inafara de spatiul pe care il vor forma bucataria si sufrageria, preocuparile in ceea ce priveste consumul de energie ne determina sa construim spatii mai mici, eficiente termic – deci nu este necesara o structura din grinzi care este indicata la spatii mari deschise
  7. O mare parte a acoperisului va fi izolat cu canepa si alte materiale, deci nici aici nu vom vedea prea mult din lemn.

Si totusi….

Mi-ar place sa incorporam in procesul constructiei casei noastre cateva dintre calitatile scheletului din grinzi. Ma intreb, daca, de exemplu am putea folosi tehnici similare de imbinare daca folosim lemn de 2X4?

Nu sunt expert, dar instinctele mele imi spun ca scheletul din grinzi necesita o structura superioara fata de cea din lemn si faptul ca aceasta structura e formata doar din lemn (nu exista nici o interactie chimica cu metale) ii ofera o viata mai lunga (cu toate ca in cazul nostru deteriorarea poate fi atenuata de invelisul de canepa-var)

O parte din mine spera ca vom intalni un dulgher magic care sa se priceapa la construirea scheletului din grinzi si acesta ma va convinge sa construim cu grinzi 🙂 Mi-ar placea sa traiesc intr-o casa a carei structuri este mestesugita cu atata maretie.

Despre cresterea canepei

In cautarile noastre in ceea ce priveste cultivarea canepei am gasit un articol din noiembrie 1942, publicat de Universitatea Wisconsin, Madison – colegiul de agricultura, articol care pana la ora actuala este ghidul online gratuit  cel mai informativ si accesibil despre cultivarea canepei pe care l-am gasit.  Pentru a fi mai usor de accesat si citit Ronen a transcris acest articol pe pagina Bhudeva in engleza.

 

Ce s-a intamplat cu canepa in Romania?

Deocamdata, canepa este metoda noastra preferata pentru constructia caminului nostru, deci in mod natural, ne uitam in jurul nostru sa vedem ce gasim. Evenual, speram de asemenea sa crestem canepa pentru necesitatile personale pentru alimentatie, fibre si pentru a asigura material de constructii pentru alti romani care poate vor dori sa construiasca cu canepa.

Deocamdata, urmatoarele sunt lucrurile pe care le-am aflat.

  1. A exista in Romania oindustrie promitatoare a canepei –  foarte putin a ramas din ea.
  2. Conditiile din Romania sunt excelente in cresterea canepei.
  3. Am incercat sa contactamAdvantages (o firma producatoare de canepa in Timisoara) si ni s-a spus ca nu mai exista.
  4. Exista Salonta, Bihor o companie romaneasca impresionanta numita  Canah ce fabrica produse alimentare pe baza de canepa – produse de o calitate impresionanta
  5. Cu toate ca cei de la Canah doresc sa se bazeze pe aprovizionarea locala cu canepa, sunt nevoiti sa importe marea majoritate a materiei prime (seminte de canepa)
  6. Teoretic este posibila cresterea canepei in Romania – pentru care ai nevoie de o aprobare in avans si de o monitorizare aditionala in timp ce cultivi si recoltezi canepa.
  7. In fiecare an, inainte de Craciun, semintele de canepa apar in piatele din Romania – cu aceste seminte se face o prajitura traditionala de Craciun numita „turte cu julfa” – nu stim de unde vin aceste seminte (o teorie speculativa este cea ca semintele vin din Republica Molova)

Una dintre (numeroasele) aspecte ecologice a canepei este ca poate fi cultivata (si procesata) aproape de locul in care este ceruta. Acest lucru reduce necesitatea transportului pe distante mari. Transportul determina emisiile de carbon care micsoreaza beneficiile ecologice. Facem un efort in a gasi un fermier roman de la care sa putem cumpara canepa de care avem nevoie in constructia casei.

Desi vom incerca sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a lasa o daune ecologice cat mai  mici in procurarea (si transportul) cantitatii de canepa necesara constructiei caminului nostru, va fi ironic si pacat sa trebuiasca sa procuram canepa (si sa platim pentru ea) din afara Romaniei (Ungaria, Germania, Austri, Suedia, Olanda, Anglia, etc)

Deci intrebarea mea spre oricine care citeste aceasta postare si stie despre ce e vorba: ce s-a intamplat cu canepa in Romania? De ce a devenit ilegala? De ce a fost inchisa o industrie promitatoare? Cine ar avea de castigat din acest lucru? Ce se poate face pentru a repara ceea ce pare a fi ca o greseala tragica pentru economia romana?

Rural Studio

Intr-un fel aceasta postare continua pe cea precedenta despre Passivhause. Am avut aceste resurse deschise de ceva timp si nu prea am stiut in ce context sa le plasez aici pe Bhudeva. Passivhaus mi-a oferit contextul pe care il cautam.

Rural Homes este un proiect al  Universitatii Auburn din Alabama, America. Am aflat despre acest proiect de la Itsik Hirsch – un arhitect talentat si un profesor la Institutul de Tehnologie Israel care de asemenea este o persoana draga noua si unchiul meu. Itsik preda ceea ce se numeste „studio” – care, dupa cum am inteles, este un spatiu experimental de invatare, spatiu care de obicei reprezinta o parte majora in studiile de arhitectura. Este spatiul in care studentii primesc experienta practica. Dar de cele mai multe ori, aceasta experienta ramane teoretica deoarece proiectele studentilor nu sunt de fapt folosite (si construite).

Proiectul Rural Homes duce „studioul” intr-o directie plina de inspiratie. Astfel li se cere studentilor sa creeze solutii fezabile si accesibile pentru oamenii care traiesc in conditii extrem de sarace. Provocarea este nu doar de a cea un design pe hartie, ci studentii de fapt merg si construiesc ei insusi ceea ce au creat pe hartie. Este un proiect plin de inspiratie ce atinge vietile multor oameni. Este un exemplu minunat (si in experienta mea rar) a posibilitatilor oferite de studiile academice care este conectat in mod direct cu comunitatea in care exista.

In continuare este un interviu cu omul din spatele acestui proiect atat de frumos – Samuel Mockbee:

Pentru mai multe informatii:

Dar ce legatura are Passivhaus cu toate acestea? Foarte putin si acest lucru este esenta criticii mele despre Passivhause. Rural Studio ar trebui sa fie o realitate luata in considerare de Passivhaus. Cel mai mare impact care poate fi facut (atat in ceea ce priveste viata oamenilor cat si in ceea ce priveste aceasta planeta pe care traim ) este acolo unde sunt cei mai multi oameni si nu unde doar un procent de oameni bogati pot ajunge si sa se rasfete cu idiologia.

Realitatea noastra este undeva intre Passivhaus si Rural Studio. Sunt inspirat de Rural Studio si descurajat de Passivhaus. Simt ca Rural Studio imi atinge viata si ca Passivhaus o ignora. Poate sunt putin cam dur fata de Passivhaus dar cred ca Passivhaus ar avea de benificiat daca s-ar gandi la acest lucru.

The Rural Studio from BluePrint Productions on Vimeo.